luni, 25 octombrie 2010

Logica strambă a unei avalanşe de austerităţi



Logica strambă a unei avalanşe de austerităţi

Precum piesele de domino, cad beneficiile statului social din Europa si vorbim aici de normalitate, echitate, egalitatea de sanse, decenta, de bunul simt si nu de favoruri discretionare. Grecia, Romania, Spania, Franta, Marea Britanie si incetul cu incetul intregul continent cad in vrie si sucomba. Si de ce asta? Care sunt factorii si indicatorii ce au determinat acest iures ucigator impotriva propriilor cetateni? Ei bine scopul este unul singur; sub masca “necesitatii” cresterii gradului de competitivitate economica in raport cu alti poli mondiali de “crestere” gen China, USA, India, etc., s-a considerat util sa se sacrifice identitatea umanitara europeana, vezi protectia sociala (statul social).
De fapt beneficiarii neti a plus-valorii economice, asa zisa oligarhie mai mult sau mai putin oculta ce iata, conduce totul sub raport politic si administrativ, a pus gand rau traiului bun “nejustificat” al oamenilor simpli, considerand ca acestia nu sunt suficient de “bine motivati” in directia maximizarii muncii prestate, raportate la unitatea de remuneratie.Si uite asa la modul ad-hoc se considera ca de azi inainte ca varsta de pensionare trebuie marita cat mai mult (pentru a prinde si a beneficia cat mai putini de pensie si a ramane fondurile la cheremul rechinilor), veniturile trebuiesc micsorate drastic (pentru a arunca oamenii in nesiguranta si incertitudine existentiala, factori ce duc la o mai mare supunere oarba vis a vis de stapinii de sclavi), beneficiile colaterale de genul vacantelor, asigurarile medicale, ori participatiilor la profit prin actiuni corporatiste “la purtator” trebuiesc eliminate (pentru a suplimenta stresul, dar si pentru a reduce orizontul cetateanului exclusiv la cel al locului de munca, “ce-i si justifica existenta fizica” in raport cu patriciatul.
Acum ar fi multe de comentat raportat la tupeul celor ce fac acest lucruri, dar cu siguranta situatia nu poate ramane asa. Astfel de initiative extrem obtuze si egoiste vor produce o tot mai mare efervescenta militanta in mase, iar motivatii de genul “motorul economiei mondiale trebuie resetat si repornit ciclic” (adica se produc artificial scaderi fortate de niveluri de trai, doar pentru a crea indirect, manipulat, mirajul perspectivei unei .. noi cresteri in “viitor” si a determina noi campanii sclavagiste de “(post) industrializare” este un joc riscant. Este riscant prin faptul ca “noi sclavii potentiali” avem acum o imagine de ansamblu a (nedreptatilor) istoriei, o interpretare critica a ce a fost bun dar mai ales a ce a fost foarte rau in era capitalului. In plus avem dobandita constiinta propriei valori, a unicitatii si irepetabilitatii vietii (oricat s-ar chinui religia, ca si falanga a opresorilor, sa ne manipuleze plasand orizonturile de asteptare si “salvarea” noastra, undeva dupa moarte, ca beneficiile prezentului sa fie cedate “fara lupta” exploatatorilor…).
Ca atare de data asta sunt sanse reale sa izvorasca adevarate rauri de sange, scena ajungand de fapt sa arate ca un conflict epic-ideatic, intre opresori si opresati, intre RAU si BINE… intre Diavol si Dumnezeu, daca vreti…

Niciun comentariu: