duminică, 21 august 2022

 


Este cafeaua bună pentru memorie?





Un expert în creier de la Harvard spune cum profită la maximum de beneficiile sale pentru sănătate.


Cafeaua este una dintre cele mai consumate băuturi din lume. Și cu volumul masiv de cercetări de astăzi despre modul în care ceea ce consumăm ne afectează sănătatea, nu este surprinzător faptul că aceste semințe măcinate sunt investigate.

Întrebarea este: în ce măsură consumul de cafea este bun pentru creierul tău?

În 2017, Boukje van Gelder și colegii ei au raportat despre 676 de bărbați în vârstă pe care i-au studiat timp de 10 ani pentru a vedea dacă cafeaua i-a protejat de declinul cognitiv. Ei au descoperit că bărbații care au băut cafea au avut mai puțin declin cognitiv decât cei care nu au băut.

Cel mai mare efect a fost observat la cei care au băut trei căni de cafea pe zi, cei care au băut mai mult sau mai puțin văzând efecte mai puțin dramatice.

Cum cafeaua poate proteja creierul și susține memoria

În calitate de psihiatru nutrițional, membru al facultății la Harvard Medical School și autor al cărții „This Is Your Brain on Food”, sunt cel mai constrâns de relația pozitivă dintre cafea și sănătatea noastră psihologică.



Iată doar câteva moduri cheie prin care cafeaua poate sprijini creierul:

Cofeina crește serotonina și acetilcolina, care pot stimula creierul și pot ajuta la stabilizarea barierei hemato-encefalice.

Micronutrienții polifenoli din cafea pot preveni deteriorarea țesuturilor de către radicalii liberi, precum și blocarea vaselor de sânge ale creierului.

Concentrații mari de trigonelină se găsesc în boabele de cafea, care pot activa și antioxidanții, protejând astfel vasele de sânge ale creierului.

Rețineți, totuși, că nu orice substanță din cafea este de ajutor. Cafeaua nefiltrată, de exemplu, conține uleiuri naturale numite diterpene, care măresc nivelul de colesterol LDL, ceea ce poate duce la îngroșarea și întărirea pereților arterelor din creier.


Cum să faci din cafea un stimulent pentru creier

Prin cercetările și studiile mele, am descoperit că cafeaua are mai multe efecte bune decât rele atunci când este consumată cu moderație.

Se recomandă două până la patru căni pe zi sau mai puțin de 400 de miligrame de cofeină. Consumul de boabe de cafea proaspăt măcinate, prăjite la culoare, poate reduce, de asemenea, substanțele chimice nedorite din băutură.

Iată cum beau cafea pentru a-și maximiza beneficiile de stimulare a creierului:

1. Exersează inteligența corporală

Cafeaua nu funcționează pentru toată lumea și poate avea efecte adverse, mai ales dacă este consumată în exces.

Pentru a decide cât de multă cofeină să consumi (sau dacă să o consumi deloc), acordă-te la inteligența înnăscută a corpului tău. Aceasta înseamnă să recunoașteți felul în care alimentele și băuturile vă fac să vă simțiți, apoi să acționați în consecință.

Dacă cafeaua nu te face să te simți bine după ce ai băut-o, probabil că nu este bună pentru corpul tău.


2. Faceți din cafea parte din rutina de dimineață

Rutinele de dimineață pot ajuta la creșterea aptitudinii creierului și a sentimentelor de scop. După ce meditez dimineața, voi bea un latte cu lapte auriu de turmeric, cu un shot de espresso.

mi-am făcut rețeta de lapte auriu cu bunica, așa că dacă îl beau nu numai că îmi îmbunătățește starea de spirit, dar îmi oferă și un sentiment de conexiune. Găsiți o modalitate la fel de satisfăcătoare de a face cafeaua parte a dimineții tale.


3. Tăiați cafenelele

Economisirea de bani și prepararea cafelei acasă îți oferă opțiunea de a folosi ingrediente sănătoase și de a le evita pe cele procesate care pot inflama intestinul și creierul.


Cercetările efectuate la șoareci sugerează că cofeina creează schimbări de lungă durată în creier. Animalele care au băut apă infuzată cu cofeină timp de două săptămâni au prezentat modificări ale tiparelor de activitate a genelor în multe tipuri de celule cerebrale, ceea ce duce la o scădere generală a sintezei proteinelor implicate în metabolism și o creștere a celor implicate în semnalizarea neuronală și plasticitatea. După o sarcină de învățare, șoarecii cu cofeină au prezentat o creștere mai mare a activității genelor implicate în procese precum formarea memoriei decât șoarecii care nu consumaseră cofeină.


Dr. Uma Naidoo este psihiatru nutrițional, membru al facultății la Harvard Medical School și director de psihiatrie nutrițională și stil de viață la Spitalul General Massachusetts. Ea este, de asemenea, autoarea celei mai bine vândute cărți „Acesta este creierul tău despre alimente: un ghid indispensabil pentru alimentele surprinzătoare care luptă împotriva depresiei, anxietății, PTSD, TOC, ADHD și multe altele”.