La 17
decembrie 1970, la o întâlnire cu studenții și cadrele didactice
universitare de la Universitatea Politehnică din București, savantul Henri Coandă
a făcut o declarație surprizătoare: omul ar putea călători spre stele cu o
viteză fantastică, folosind pentru propulsie propria sa energie.
Biografia lui Henri Coandă conține și file albe. Se pare că savantul a lucrat
și pentru un program german, având ca obiect proiectarea unor aparate de zbor
destinate spațiului cosmic. Ceea ce puțini știu este faptul că Henri Coandă a
fost judecat în Franța pentru înaltă trădare și a fost la un pas de a fi
împușcat. Potrivit declarației sale, proiecta și experimenta aparate de zbor de
formă lenticulară în Africa de Nord, între anii 1938 – 1939. Primele aparate
din seria OZN-urilor terestre proiectate de Henri Coandă, zburau fără echipaj
uman din cauza accelerației violente pe care o dezvoltau. Aparatele germane
pentru zbor cosmic din seria Vril și Haunebu, ce au fost
construite în anul 1944 conform documentelor găsite de Aliați în arhivele
secrete ale SS, este posibil să fie proiectate pe baza experimentelor
făcute de Henri Coandă. Programul german prevedea și construcția navei Andromeda
până la sfârșitul anului 1945, cu o lungime de 139 metri și viteză
teoretic nelimitată în spatiul cosmic. În ce măsură a fost implicat Coandă în
aceste proiecte, ar trebui să elucideze biografii săi apolitici.
Savant multilateral, Coandă a fost preocupat şi de unele probleme din biologie.
Era ştiut că fiinţele vii generează, omnidirecţional în spaţiu, energii ce
intră în componența biocâmpului. Biocâmpul se extinde de la limita de separare
a organismului viu față de mediul ambiant și se continuă pe distanţe
nedeterminabile. După unii cercetători, biocâmpul este format din energii
slabe. După opinia lui Henri Coandă, biocâmpul conține energii foarte
puternice. Atâta doar că, propagându-se în toate direcţiile în spaţiu, are loc
o echilibrare a energiilor emise de fiinţele vii.
Omul, spunea Henri Coandă, generează în biocâmpul său o energie corpusculară
colosală, pe care a denumit-o emisie de gravitoni. Gravitonii sunt
capabili să propulseze omul în spaţiul cosmic, cu o viteză fantastică.
După părerea savantului, ar trebui proiectat un dispozitiv tehnic de ecranare
și direcționare a gravitonilor, pentru a li se imprima o direcţie şi un sens
prestabilite. Şi, desigur, să fie pus la punct un procedeu tehnic de prezervare
a vieţii omului la asemenea viteze.
Erau doar în fază de idee dispozitivele tehnice
despre care vorbea Coandă, sau au fost proiectate și realizate de către
savant? Întâmplător sau nu, acest aspect al activităţii lui Henri Coandă este
deocamdată omis de biografii săi.
În foto:
Henri Coandă, la întâlnirea cu studenții de la Universitatea Politehnică
din București.
